Jucătorii lui Răzvan Lucescu aleargă pentru prima de cantonament sub privirile preşedintelui asasinat Kadîrov, care tronează dintr-un poster gigantic peste terenul din Antalya. Patronul Rapidului are nostalgii cu Ceauşescu privind acest portret uriaş cu liderul cecen purtând o cuşmă tradiţională pe cap şi visează la vremurile când, la Copos Cup, o imagine de dimensiuni similare cu el purtând faimoasa bască utecistă va trona la marginea terenului. Singura diferenţă ar fi ca, în loc 100.000 de dolari, premiul la care să pună participanţii botul la Copos Cup să fie un platou de savarine.

Simţind mirosul banilor de la acest turneu, Copos a apărut brusc în Antalya. A ieşit de-un spectacol "Tache, Ianche şi Kadîrov", în care românul George "Tache" Copos şi evreul, cum îl alintă patronul, Rui "Ianche" Duarte s-au ciondănit pe banii lui Kadîrov. Noroc cu "spectaculosul" Copos, că altfel, spectacolul la Rapid este "raţionalizat" în epoca Lucescu. Prima repriză a finalei cu Metalist Harkov ne-a arătat o echipă giuleşteană unidimensională, în care apărarea a jucat rezonabil iar atacul cu Pancu, Surdu, Grigorie şi Sburlea a existat, dar a lipsit cu desăvârşire. Deac şi Ioniţă par esenţiali pentru dinamizarea unui joc ofensiv tern, dar nici apariţia lor în a doua repriză nu a schimbat lucrurile.

Rapid s-a înecat la malul Mediteranei în finala în care totuşi a înfruntat cea mai puternică echipă întâlnită de vreo formaţie românească în această iarnă. Cu absenţii Herea, Texeira, Roman, Coman, Marcos Antonio şi Glauber, Rapid rămâne însă o candidată autorizată la tilu. Iar, după finala Cupei Europei Centrale, palmaresul internaţional s-a îmbogăţit cu finala Cupei unui satrap al Asiei Centrale.