Faţă de ce a fost în „Ştefan cel Mare”, jocul Timişoarei a părut încântător, iar rezultatul, normal. Apropo de Dinamo, Cornel Dinu spera că pustiul tribunelor îi va încurca pe băieţii lui Rijkaard, obişnuiţi cu atmosfera de pe arenele Turciei. Vă daţi seama cam pe unde e Dinamo, dacă Mister caută avantaje şi acolo unde nu sunt! Poli a visat frumos, au fost chiar momente care au amintit de meciul de la Doneţk, mai ales la sprintul din prima repriză al lui Bucur ori la driblingurile lui Parks. Din păcate, au existat şi gafele care la un meci de asemenea nivel te curăţă. La primul gol a respins aiurea Nibombe, la al doilea a visat din nou Bonfim. La lovitura de cap a lui Boussoufa, fundaşul bănăţenilor a venit târziu, gâfâind precum navetiştii care aleargă să prindă trenul de dimineaţă.

S-a tot bătut monedă pe jocul zgârcit impus de Sabău. Inclusiv iritarea tribunei de la meciul cu Steaua a venit din acest motiv. Timişoara s-a chinuit cu Astra, cu Craiova, cu Alba Iulia. Paradoxal, partidele bune au venit în Europa. Şi unde? La Doneţk, la Amsterdam şi aseară, pe un stadion care poate spune multe despre istoria cupelor europene. După rezultatele de ieri, cele două meciuri pe care Poli le mai are de jucat în grupă nu mai pot aduce decât experienţă. Ar fi cazul ca la Zagreb şi acasă cu Ajax, Sabău să continue exerciţiul de imaginaţie, măcar pentru proverbul potrivit căruia fotbalul ţine cu cei curajoşi.