Când Borcea se pregătea de Liga Campionilor, CFR Cluj era în Liga a III-a. Între timp, Borcea a obosit antrenându-se din buric în „Groapă“, iar CFR dansează pe imnul Champions League pe un stadion trei sferturi nou. În Liga-câinilor-cu-covrigi-în-coadă, din punct de vedere fotbalistic, tocmai „câinii“ (roşii) n-au acces. De ce? Pentru că se mint! De ani de zile se păcălesc că au cea mai bună echipă, că joacă super fotbal, că au mega fotbalişti. Au fost şi câteva excepţii, dar în rest Dinamo îşi fură singură căciula, probabil din amatorism şi fudulie.
La fel şi acum. Se amăgeşte cu primul loc, uitând că a avut doar trei meciuri serioase: unul pierdut în Giuleşti, altul câştigat norocos în prelungiri la Vaslui şi un al treilea ratat aseară. Iar restul au fost, cu două excepţii, victorii la un gol diferenţă! Aseară, minciuna a fost şi mai evidentă. Dinamo n-a jucat mai nimic, umilinţa fiind salvată de Lobonţ. Superioritatea Clujului a fost însă atât de evidentă, încât numai nişte inconştienţi ar putea spune acum „am avut ghinion, ne-au furat, avem super-echipă, batem tot, rezolvă Dom’ Profesor, lăsaţi-ne să ne pregătim de Liga Campionilor”. Şi probabil aşa vor spune… Adevărul e însă că Dinamo joacă de multă vreme mediocru, are mai degrabă noroc decât ghinion şi cheltuie milioane mai mult aiurea.

Priviţi-l cum clipeşte. Ascultaţi-i tremurul din voce. „Scopul acelui contract e foarte clar… nu? Era, era un precontract de vânzare-cumpărare a unui teren… Nu ştiu ce… ce…”, spune bâlbâindu-se Piţurcă, un om altfel atât de sigur pe el. Suficient. A semnat la mişto o hârtie scrisă cu pixul, prin care cică se antama o valiză cu bani pentru un teren neidentificat. A crezut că-l ajută pe Becali, neglijând că-şi face lui rău. E cazul tipic de martor care are impresia că poate să zică orice, că nu i se va întâmpla nimic.
La câte mari cazuri de corupţie a dus la capăt DNA – pentru conformitate: nici unul! – e foarte probabil ca, într-adevăr, lui Piţurcă să nu i se întâmple nimic în afara ruşinii că a fost „săltat” direct din avion, suficient de spectaculos ca toată presa să fie pe fază. Legal, dacă „infractorul” nu e dovedit, nu e nici cel care l-a „favorizat”. Pe de altă parte, moral, în ochii românilor care nu sunt patroni la Steaua, impresari sau şefi la LPF, selecţionerul mai are o singură şansă de a-şi redobândi credibilitatea. Să recunoască faptul că a greşit! Că acel contract e o făcătură pe care nu trebuia să o semneze!
Altfel, e compromis definitiv. Poate să califice naţionala la Cupa Mondială, ba şi să o câştige. Tot „infractor” va fi în ochii oamenilor, care nu mai aşteaptă de mult ca autorităţile să reuşească să dovedească şi dacă ar fi împuşcat pe cineva – vorba lui Piţurcă – darmite o minciună.