Henţul lui Golubovici. Sau momentul ăla când îţi spui: "Slavă Domnului că ne crede răi. Puteam fi luaţi de proşti"

5 nov 2017 1927 afişări Comentează şi tu Blog

„Mare răutate aici, la fotbalul românesc! O să dau la judecată pe toţi care spun ceva. O să fiu exemplu pentru toţi jucătorii la spatele meu. (...) Am făcut penalty, dar Doamne fereşte dacă am făcut ceva intenţionat! Când am văzut că e penalty am zis: «Doamne ce se întâmplă?». (…) Nu am vrut să lovesc mingea cu mâna! Nu am explicaţie, jur, nu am explicaţie! Mâna a sărit mai mult decât capul meu. Sunt dezamăgit că aud astfel de lucruri.“

Golubovici e nemulţumit. Românii sunt răi, suspicioşi, se grăbesc să te arate cu degetul (are dreptate, şi Daum a plecat de aici cu aceeaşi impresie). Nu mai poate să facă omul un henţ în careu, să-i sară mâna mai mult decât capul, că imediat sar toţi pe el.

...Să mai vedem o dată faza, vorba lui Ioaniţoaia în momentele lui de glorie, la Procesul Etapei, pe vremea când în studiourile TV recunoşteai invitaţii mai mult după voce, dintre norii de fum de ţigară. Deci: minutul 26 al meciului Gaz Metan - Dinamo (scor final 0-3), corner pentru oaspeţi, bate Salomao, mingea zboară la vreo trei metri înălţime undeva, spre nicăieri, la prima bară, unde nu e nimeni… Ba da, stai că este!, pentru că, luându-le faţa tuturor, atacantul Gazului, Golubovici, sare fabulos şi, cu un efort de uriaş, îşi trimite mâna sus, sus, reuşind henţul imposibil. Privită la reluare, din spate, secvenţa pare ambiguă. Ai spune că postul TV a încurcat borcanele şi transmite o aruncare de la margine dintr-un meci de rugby.
Abordat aşa, totul are sens. Şi stârneşte chiar admiraţie. Golubovici sare de unul singur cât sar prinzătorii la rugby săltaţi de doi-trei coechipieri.

Dar aici nu e rugby, e etapa a 17-a din Liga 1 la fotbal. Aşa că revenim la Golubovici, intrat intempestiv în direct, prin telefon, peste cei din studioul DigiSport, la nici o oră după meci. În platou: Ion Crăciunescu, Narcis Răducan, Ianis Zicu. Lor le explică bosniacul. Eu nu joc la pariuri! Am făcut un bilet acum zece ani, în glumă. Dar nu fac aşa ceva! Ştiu cine sunt, vreau să-mi protejez numele. Voi nu aveţi explicaţie, eu nici atât. Mă doare inima pentru ce am făcut, mă doare sufletul. E prea multă răutate. Eu sunt stranier, plec în şase luni de aici, dar hai să facem să fie mai frumos. Cine joacă la pariuri, să meargă la închisoare! Golubovici nu ştie ce înseamnă cotele!“

Păi, ce, noi nu vrem să facem să fie mai frumos? Aici, „la fotbalul românesc“, mereu au vrut oamenii spectacol. Într-un an, prin 2000, după un Gloria-Ceahlăul 5-4, l-am întrebat pe răposatul Pădureanu de ce a fost nevoie de aşa scor. Mi-a răspuns cu sinceritate: "Măcar să se bucure oamenii de goluri multe!".
În anul ăla chiar a fost frumos, oamenii s-au bucurat de multe ori. În 34 de etape, Gloria a dat 54 de goluri, iar Ceahlăul - 56. 

Dar, gata cu interludiile! Nu ştiu de ce, sâmbătă mi s-a părut că Zicu, Răducan şi Crăciunescu i-au răspuns lui Golubovici cam cu jumătate de gură. Păreau convinşi mai degrabă de ameninţările cu procesul, decât de argumente. M-am gândit că, poate, reticenţa asta o fi fost din cauză că doi au jucat nişte meciuri, acolo (cu rezultate ceva mai bune decât bosniacul), iar celălalt a arbitrat o finală de Liga Campionilor. Dar, ştiţi cum se spune, azi se joacă altfel, ce (mai) ştiu ei despre fotbal...

Sărind de la una la alta, în mod ciudat – pentru că, bineînţeles, nu există legătură –, toată întâmplarea asta din miez de noapte mi-a amintit de felul în care Mircea Pascu, fostul preşedinte al FRF, a condensat istoria acestui sport într-o singură frază, pe parcursul unui dialog purtat acum câţiva ani: „Trebuie să înţelegem că fotbalul a intrat într-o nouă epocă. A fost, pe rând, fotbal primitiv – fotbal amator – fotbal profesionist. Apoi a devenit industrie de spectacol. Azi s-a transformat în industrie de pariuri“.

P.S. Până la urmă, din acest tărăboi apărut într-un fotbal unde chiar federaţia botează eşalonul secund „Liga 2 Casa Pariurilor“, putem extrage şi ceva bun. Slavă Domnului că lumea ne crede răi. Puteam fi luaţi de proşti…

Versiune selectata: mobil / standard