Aruncate din tren sau din avion tocmai în Panama, vedetele fac orice ca să supravieţuiască. Producătorii fac orice să ţină în viaţă formatul şi, de multe ori, caută familii la limita subzistenţei care să entuziasmeze concurenţii. Când miza e fericirea unor amărâţi, mulgi vaca mai cu spor. Arta e de dragul artei, circul e de dragul chetei.
În fotbal, amărâtul zilei este Adrian Mutu. Toată lumea e cu ochii pe conturile lui: pierde sau nu pierde banii? Dacă nu-i pierde, se lasă de fotbal? Dacă îi pierde, îl lasă nevasta? Mai are o şansă în instanţe civile să-şi apere statutul de Briliant.
Din moment ce despre contul deschis de Borcea pe numele lui nu s-a mai auzit nimic şi cum al său reality-show a fost un mare plictis-show, soluţia pentru el pare să fie ca alţii, cu mai mult lipici la audienţă, să transpire spre câştigul lui.
Cazul nu e cel mai grav, dar dacă e cu o vedetă, devine prioritate națională. Aşa cum statul s-a îndurat să dea bani de operația lui Cristi Minculescu în străinătate, dar la cazuri banale nu mişcă, aşa cum rinichi s-au găsit pentru Victor Socaciu, în timp ce alții sunt prea banal de bolnavi, la fel, pentru Mutu, trebuie să facem un efort deosebit.

La meciul România – Serbia, vor fi în tribune doi bărbaţi: şefi de stat şi taţi, în acelaşi timp. Sârbul are patru copii şi probleme complicate în ţară, românul are doi copii care îi fac viaţa complicată în ţară. Apropo, noroc că e ocupată cu strânsul de semnături, că dacă venea Băseasca cea Mică la meciul naţionalei îi eclipsa total pe fotbalişti. Noul sport naţional este „paparazzitarea” Elenei „Botescu”, ceea ce e obositor pentru micuţă, pentru fotografi şi pentru noi toţi. Un lucru bun iese din Băsesciada asta totuşi, a părăsit criza primele pagini, măcar pentru câteva zile. Pe de altă parte, despre meciul naţionalei s-a vorbit mai puţin în presa generalistă. A fost mult mai savuros meciul Pipiţa - Pipida, finalizat cu scorul 2 - 0: Intelectuala nu a mai ajuns pe liste până la urmă, iar Independenta a mobilizat suporterii familiei mai tare ca la referendum.

Calificarea Elenei la Europene va demonstra cât de mult trebuie să-ţi doreşti victoria şi cât trebuie să te ajute tata ca să o şi obţii. Hai România!

Poţi să încerci multe lucruri ca să scapi de trecut. La ţară, când cei mici suferă de boală grea li se dă un nume nou şi, astfel, un nou destin.
Forme mai moderne de a o lua de la capăt pot fi să te muţi pe un alt continent, să-ţi iei un soţ american şi să nu laşi nicio adresă în urmă. Tot fugă se numeşte şi fugi degeaba. Când vrei să te apropii sau să te îndepărtezi de o imagine, de fapt reaminteşti tuturor de reperul pe care ţi l-ai luat: ce nu vrei să fii. Dar ăsta nu e neapărat un lucru rău. Ce tu vezi ca evoluţie, poate fi de fapt execuţie.
De exemplu, blestemul de care Raluca Sandu spune că încearcă să scape, notorietatea moştenită odată cu numele tatălui său, pare mai degrabă o binecuvântare! În loc să se delimiteze profesional de tată, să exorcizeze demonii asocierii şi comparării cu ăl bătrân, ar trebui să dea acatiste! Acum câţiva ani, când a plecat să înceapă o viaţă nouă peste Ocean, Raluca Sandu a lăsat în urmă o anchetă legată de nişte prafuri pentru VIP-uri. Praful s-a ales de caz, iar Raluca Sandu a început într-adevăr o viaţă nouă, reluând-o nestingherită pe cea veche. Aşadar, de ce să fugi? Vezi-ţi liniştit de drum: de ce ţi-e frică nu scapi, dacă nu cumva ai o stea sau un nume norocos de când ai venit pe lume.